À PUNTU DI …

Une oeuvre et son exploitation pédagogique

Un’opera è a so sfruttera pedagogica

Liberata

Quistiunariu curretu

QUISTIUNARIU 1 :  « INCIPIT LIBER…ATA »  +  « RITORNU IN PAESE »
time code de 00 à 00.40   et de 01.30 à 23.55

1 –  Sò parechji l’elementi (sonori è visuali) à rinsegnacci nantu à l’epica è u locu di l’evenimenti di sta soria. Trovate st’elementi ?

– À l’apertura di u racontu (incipit liber… : « quì principia u libru, a storia) si vede un muru fattu à mattoni induv’ellu ci hè scrittu una data : nuvembre di u 42
E truppe taliane di Mussolini occupanu a Corsica.
Eccu sposta quì a situazione à l’iniziu. (l’esposizione)

– Da illustrà è da fà campà u cuntestu storicu di l’epica, u realisatore hà sceltu di mette in fondu sonoru:
• Una musica di jazz.
• U rimore d’un motore di vechju camiò.
• Una tamburinata chì annunzia evenimenti dramatichi.

2 –  S’apre u film nantu à chì forma di pianu ? Chì rapresenta stu pianu ? U simbulu hè solu negativu ?

U filmu s’apre nantu à un pianu fissu largu cù una sciuglierincatena.
Si vede un muru rapresentatu in a tutalità di u screnu chì produce un effettu  di chjusura, forse d’incapacità à francà lu.
Ma subbitu vene un secondu pianu ; u listessu, ma cambia a scrittu. Stu cambiamentu di scrittu nantu à u muru porta à pensà à una mutazione chì hè digià in anda. A lingua corsa hè messa in mostra.

3 – Si parla quì d’un cunflittu, chì serà stu cunflittu ? Cumu hè simbulizatu ?

U cunflittu mintuvatu quì hè u cunflittu di a seconda guerra mundiale è più particularamente quellu trà i Corsi è l’armata d’occupazione taliana.
Ma si vede affaccà dinò un’altru cunflittu, quellu linguisticu trà u corsu è u talianu. Stu cunflittu hè simbulizatu da e duie scritture : VINCEREMO… VIDEREMU.
Un suldatu talianu pinghje in neru nantu à u muru : VINCEREMO è po esce da u campu. Ghjunghje un paisanu corsu chì scrive in rossu VIDEREMU è po esce ancu ellu da u campu (curege a scrittura taliana)1.

4 – Un genericu cudificatu ? Chì sò i prucessi sinematograffichi adoprati da u realizatore per fà ci entre in l’epica di a storia.

U genericu sceltu da u realizatore hè un’animazione graffica chì prisenta i principali prutagunista di sta storia.
U culore sceltu hè u sepia chì face pensà à un’epica passata.
Liberata hè un’ombra misteriosa ciò chì dà u interressu per u persunagiu.

5 – À chì elementu storicu d’impurtanza face riferenza u titulu ?

U titulu di u filmu face riferenza à a liberazione di a Corsica chì si hè fatta l’ ottu di settembre di u 43. A Corsica serà u primu departimentu liberatu.

6 – Un persunagiu apre u racontu, quale hè ? Chì lingua parla ? Fà u so ritrattu. (à travaglià cù u scenariu)

U persunagiu chì apre u racontu hè un sullatu  napulitanu di l’armata taliana. U sulladu hè malavviatu, stà posendu,  sona di ghitarra, canta è parla in napulitanu2

7 – E parolle di a canzone ch’ellu canta sò : « Torna à Sorriente… » ci danu infurmazione nantu à u so pensamentu. Chì sò st’infurmazione ?

Ste parolle mettenu in rialzu a nostalgia di u persunagiu chì brama di voltà in i so lochi.
Addirizzendusi à Santu, sprime tutti i so dubbiti di pettu à sta guerra. In un certu modu annunzia digià a scunfitta di l’armata taliana. Rapresenta u puntu di vista contru à a guerra.

8 – In chì lingua li risponde l’omu incappellatu ? Cumu si dicerà in corsu ? Cumu si chjama ?

L’omu incappellatu si chjama Santu è risponde à u sullatu napulitanu in talianu : «  Credere, obbedire, combattere ».
In corsu si dice : Crede, ubbedì è cumbatte.

9 – U zitellu chì porta a nutizia dumanda : « Qui tu es, toi ? »

Sta frasa ti pare ghjusta ? U poi spiecà stu fattu ? Chì pruposta faci tù ?
Hè a struttura di  a frasa corsa : « quale sì, tù ? » chì hè tradutta in francese.
Ùn hè curretta, in francese ci vole à dì : « Qui es-tu ? »
Hè u cuntattu trà e duie lingue : u corsu è u francese chì pò produce certe volte un registru di lingua parlata particulare chjamatu francorsu o corfrancu.

10 – Chì s’impara nantu à u cuntestu puliticu di l’epica ? Chì poi dì nantu à u Pacte de « Franc-Jeu » ?

A resistenza (cumunisti è F.F.L) si mette in sesta. S’anu da fà e paracadutere.
U nutare Ambrosgiu, patrone di Santu hè un militante cumunistu chì hè in a resistenza. Hè statu chjosu in citadella d’Aiacciu.
U Pacte de « Franc-Jeux » hè un accordu passatu trà Fred Scamaroni è Nonce Benielli  ( trà cumunisti è partigiani di De Gaulle) d’aostu di u 42, stu pattu prevede di mette in cumunu i mezi di lotta : arme è rinsignamenti.

12 – Chì rapresenta a «  voix off » ?

12.10 : a radio clandestina di Londra, rapresenta u fora di l’isula. Dà i messagi è i codici di l’operazione di resistenza.

13 – Cumu serà chì Liberata si vole fà chjamà Simone ? Cumu si traduce stu cambiamentu in u filmu ?

Liberata si vole fà chjamà Simone ma in paese ùn hè capita da l’altri.
U fattu di cambià di nome è di piglià un nome francese permette à st’ epica l’accessu à una mudernità. Tandu ùn si pò fà st’accessu chè lasciendu da cantu a so propia cultura vissuta cum’è anticogna.
Sta mudernità hè rapresentata dinò in u filmu da u mistiere di Liberata chì hè mudista.
Stu cambiamentu si traduce  cù u cambiamentu di lingua : Liberata lascia u corsu è passa à u francese diventendu Simone. Simone interroga l’identità.

 


1 La langue corse semble afficher sa distanciation par rapport à l’italien.
2
 «  Sol minore, non lo so fare. ( nun lo saccio fare)  » pagina 5 di u scenariu.

Pigliata in contu hè dinò a varietà napulitana chì apre, cù u francese è u talianu u racontu.

© 2022 Canopé de Corse – Tous droits réservés